Ssuper Sseminte

Adaugati cateva seminte in dieta zilnica – neaparat seminte de chia si de canepa – si bucurati-va de beneficiile lor asupra sanatatii!

Daca sunteti in cautarea unei alternative la nuci, arahide sau doriti sa adaugati mai multi nutrienti intr-o dieta fara gluten, luati in considerare semintele. In comparatie cu nucile si alunele, semintele nu provoaca alergii fiind astfel mai bine tolerate de persoanele cu alergii alimentare. In plus, semintele sunt pline de nutrienti precum acizii esentiali omega 3, facandu-le dezirabile chiar si pentru persoanele care nu prezinta sensibilitati ori alergii alimentare.

Semintele de floarea soarelui, de dovleac, susan si in. Marea majoritate a oamenilor sunt familiari cu semintele de floarea soarelui si de dovleac – ambele se pot transforma in gustari exceptionale – dar si cu susanul, toate acestea constituind niste optiuni exceptionale la dietele fara gluten. Semintele de in sunt binecunoscute surse de omega 3, au cele mai bune fibre si proprietati anti-inflamatoare, dar din pacate nu au inca suficienta notorietate … Totusi, semintele de in traverseaza sistemul digestiv nedigerate, de aceea trebuie sa fie rasnite proaspat inainte de a fi consumate. Pastrati la indemana o rasnita de cafea pentru productii de seminte de in proaspat rasnite oricand.

Semintele de canepa si chia. Aceste seminte sunt mai tinere ca notorietate, fiind recent introduse pe piata. Semintele de canepa au proportia ideala de acizi grasi omega 6 si omega 3, constituind de asemenea una din putinele surse de acid gama-linoleic, o grasime anti-inflamatoare pe care multi o iau sub forma de suplimente. Semintele de canepa sunt de asemenea bogate in fibre, contin protein complete si toti aminoacizii esentiali!

Semintele de chia, o planta din familia mentei, au fost foarte apreciate in dieta azteca. Sunt usor digerabile, au foarte multe fibre si pot absorbi atat de multa apa incat asa ajuta la eliberarea in mod prelungit a carbohidratilor in organism. Ajuta si la reducerea senzatiei de foame. Semintele de chia sunt pline de nutrienti (doua linguri de seminte contin 8 g de fibra, 5 g de proteine, 184 mg calciu si 5 g de omega 3).

Moduri practice de a consuma semintele

  • Imprastiati seminte in salate, consumati-le cu fructe sau in iaurturi (preferabil de soia). Adaugati seminte de canepa in tabbouleh (salata de patrunjel), de floarea soarelui in salate, sau seminte de chia negre in iaurt sau lapte de cocos cu fructe.
  • Amestecati-le cu cereale, mai ales cu cele care nu contin gluten (hrisca, mei)
  • Luati o gustare zilnica bazata doar pe seminte. Preparati-va propriile mixuri de seminte, simple sau in combinative cu fructe uscate.
  • Cresteti vlastari din seminte sau seminte incoltite, aceasta fiind forma cea mai usor digerabila. Vlastarii din seminte de in, de chia, reprezinta forme usor digerabile si asimilabile pentru multi. Puteti sa va cumparati si un aparat de deshidratare pentru a va prepara biscuiti din seminte incoltite.
  • Inlocuiti untul clasic cu unt din seminte. In special persoanele alergice la untul de arahide sau untul pe baza de grasimi animale pot apela cu success la untul din seminte. Adaugati-l la paine (cu sau fara gluten), pe biscuiti sau consumati-l cu tulpini de telina. Tahini din susan se combina bine cu humus iar untul din seminte de canepa (ce are un gust usor de nuca) este foarte nutritiv.
Anunțuri

Mitul calciului din lactate… si cele mai bune surse vegetale de calciu

Ni s-a tot spus ca trebuie sa consumam lactate pentru a avea calciu in oase. Oare chiar asa e? Va prezint mai jos 2 argumente esentiale pentru care lactatele sunt de fapt inamicii calciului. 

Argumentul 1. Specialistii spun ca pentru a fi absorbit, calciul trebuie sa fie insotit de in principal de vitamina D si de fosfor. Doar atunci cand se creeaza un anumit raport intre aceste minerale si vitamine are loc absorbtia calciului. Raportul optim fosfor-calciu necesar este de 4:1 dupa unii specialisti, si de 1,7:1 dupa altii. In orice caz, nu trebuie sa retineti aceste proportii caci nu le puteti masura in nici un aliment 🙂 Ceea ce trebuie sa retinem e ca in produsele lactate, acest raport fosfor – calciu e mult mai mare decat cel ideal, impiedicand astfel absorbtia calciului.

Argumentul 2. Produsele lactate contin proteine de origine animala care favorizeaza „scoaterea” calciului din oase. Cum?

Proteinele animale in general (carne, lactate, branzeturi) cresc aciditatea organismului (scad PH-ul). Doar mediul acid este propice desfasurarii reactiilor chimice specifice absorbtiei proteinelor animale. Insa organismul nostru a fost proiectat cu un PH usor bazic. Ori de cate ori apare riscul scaderii PH-ului (adica aparitia mediului acid), organismul isi mobilizeaza resursele interne pentru restabilirea PH-ului bazic. Maniera cea mai simpla de recreare a unui mediu bazic sau alcalin este aceea de a genera o reactie chimica prin care calciul e scos din oase pentru a neutraliza acidul, in urma acestei reactii clasice de chimie anorganica rezultand o baza… Iata cum un consum de lactate conduce de fapt la osteoporoza…

Sursele cele mai bune de calciu sunt vegetalele! Atat pentru continutul mare in calciu, cat si pentru existenta raportului optim fosfor-calciu si  favorizarea mediului alcalin (proteinele de origine vegetala nu cresc aciditatea organismului).

Lista vegetalelor cu cel mai mare continut de Calciu per 100 g produs

cimbru uscat                               2132 mg

anghinare                                    1300 mg

seminte de susan                          989 mg

varza creata                                  650 mg

spanac                                            450 mg

unt de susan (tahini)                    426 mg

broccoli                                           387 mg

tofu (branza de soia)                    372 mg

migdale                                          266 mg

seminte de in                                255 mg

patrunjel                                        240 mg

ceapa verde                                   240 mg

nuci de brazilia                              160 mg

papadie                                          103 mg

Spre comparatie, iata continutul in calciu in cateva alimente de origine animala:

branza grasa si uscata                 240 mg

lapte                                               132 mg

iaurt                                               121 mg

branza proaspata de vaca            90 mg

hering                                               74 mg