Ce au in comun branza si morfina?

Da, ati citit bine. Exista dependenta de branza, mult mai periculoasa decat dependenta de tutun, dulciuri, ciocolata sau alte atractii culinare.

De ce creeaza branza dependenta? Primul raspuns a venit in 1981, cand oamenii de stiinta de la Wellcome Research Laboratoires (din Research Triangle Park, North Carolina) au descoperit in produsele lactate… morfina.

Compusii de morfina stau ascunsi in caseina, principala proteina a lactatelor. In timpul digestiei, proteina de caseina se „rupe” si elibereaza moleculele mai mici de compusi ai morfinei, numiti casomorfine. O casomorfina are cam 10% din puterea si efectul morfinei.

In realitate, toate lactatele elibereaza morfina prin digerare, insa efectul cel mai puternic il dau branzeturile. Si asta pentru ca in procesul de fabricatie a branzei, apa, lactoza si zerul sunt inlaturate, astfel ca proteina de caseina este mult mai concentrata in branzeturi.

Industria lactatelor stie prea bine despre toate acestea si le foloseste din plin. De ce oare exista dublu cheesburger, de ce s-au creat pizza si pastele cu 4 feluri de branza? Simplu. E un calcul de profitabilitate. La un buget anual destinat cercetarii de peste 200 milioane dolari doar in industria lactatelor din SUA, vanzarile nu pot fi reduse doar la cateva feliute de parmezan intr-o salata, nu? Sau la un iaurt degresat pe cap de locuitor pe saptamana, nu?

Anunțuri

Mitul calciului din lactate… si cele mai bune surse vegetale de calciu

Ni s-a tot spus ca trebuie sa consumam lactate pentru a avea calciu in oase. Oare chiar asa e? Va prezint mai jos 2 argumente esentiale pentru care lactatele sunt de fapt inamicii calciului. 

Argumentul 1. Specialistii spun ca pentru a fi absorbit, calciul trebuie sa fie insotit de in principal de vitamina D si de fosfor. Doar atunci cand se creeaza un anumit raport intre aceste minerale si vitamine are loc absorbtia calciului. Raportul optim fosfor-calciu necesar este de 4:1 dupa unii specialisti, si de 1,7:1 dupa altii. In orice caz, nu trebuie sa retineti aceste proportii caci nu le puteti masura in nici un aliment 🙂 Ceea ce trebuie sa retinem e ca in produsele lactate, acest raport fosfor – calciu e mult mai mare decat cel ideal, impiedicand astfel absorbtia calciului.

Argumentul 2. Produsele lactate contin proteine de origine animala care favorizeaza „scoaterea” calciului din oase. Cum?

Proteinele animale in general (carne, lactate, branzeturi) cresc aciditatea organismului (scad PH-ul). Doar mediul acid este propice desfasurarii reactiilor chimice specifice absorbtiei proteinelor animale. Insa organismul nostru a fost proiectat cu un PH usor bazic. Ori de cate ori apare riscul scaderii PH-ului (adica aparitia mediului acid), organismul isi mobilizeaza resursele interne pentru restabilirea PH-ului bazic. Maniera cea mai simpla de recreare a unui mediu bazic sau alcalin este aceea de a genera o reactie chimica prin care calciul e scos din oase pentru a neutraliza acidul, in urma acestei reactii clasice de chimie anorganica rezultand o baza… Iata cum un consum de lactate conduce de fapt la osteoporoza…

Sursele cele mai bune de calciu sunt vegetalele! Atat pentru continutul mare in calciu, cat si pentru existenta raportului optim fosfor-calciu si  favorizarea mediului alcalin (proteinele de origine vegetala nu cresc aciditatea organismului).

Lista vegetalelor cu cel mai mare continut de Calciu per 100 g produs

cimbru uscat                               2132 mg

anghinare                                    1300 mg

seminte de susan                          989 mg

varza creata                                  650 mg

spanac                                            450 mg

unt de susan (tahini)                    426 mg

broccoli                                           387 mg

tofu (branza de soia)                    372 mg

migdale                                          266 mg

seminte de in                                255 mg

patrunjel                                        240 mg

ceapa verde                                   240 mg

nuci de brazilia                              160 mg

papadie                                          103 mg

Spre comparatie, iata continutul in calciu in cateva alimente de origine animala:

branza grasa si uscata                 240 mg

lapte                                               132 mg

iaurt                                               121 mg

branza proaspata de vaca            90 mg

hering                                               74 mg